Inceputul secolului 20

In 1896, cand Otto Wagner publica Moderne Architektur, evolutia arhitecturii in urmatorii 50 de ani era de inimaginat. Pentru Wagner, frumusetea absoluta reprezenta insasi esenta arhitecturii. Ideea unui “imperativ categoric” pentru conostructii presupunea perfectiunea arhitecturala obiectiva si accesibila. Adurat doar doua decenii pentru ca aceasta himera a arhitecturii ideale sa se volatizeze, in contact cu realitatile economice, politice si sociale din Europa anilor 1920. Totusi ceea ce Wagner si corespondentul sau american Louis Sullivan, au facut pentru arhitectura moderna nu poate fi subestimat. Adresandu-se concomitent structurii si ornamentatiei , ei au creat o noua arhitectura, structurata functional, apreciata de publicul larg, deoarece lua in considerare aspectul estetic al orasului. Fara a neglija nevoiele clientuilui societatii moderne, ei au atins frumusetea functionalitatii.

Reconfigurarea orasului american: din Chicago pana in suburbii

Doua curente contrare au dominat arhitectura americana o data cu sfarsitul secolului XIX. Primul a fost cresterea necontrolata a densitatii cladireilor, initial realizata la Chicago dupa Marele Incendiu, si apoi la New York. Pretul terenului a crescut dramatic si singura posibilitate de a ramane competitiv era sa construiesti pe verticala. Automobilul nu devenise inca mijlocul de transport dominant, iar situarea centrala reprezenta un avantaj financiar. Odata cu raspandirea automobilelor, suburbia a devenit o alternativa atragatoare fata de centrului orasului. Totusi, fara sprijin guvernamental organizat, dezvoltarea suburbiilor a ramas dependenta de clasa de mijloc. Datorita eforturilor lui Frank Floyd Wright, suburbia a evoluat de la solutie pentru locuire la ideologie nationala. Wright a considerat locuirea urbana descentralizata drept cruciala in existenta democratica a natiunii.

Hello world!

Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!